Cuprins 7 secțiuni
Masa succesorală reprezintă ansamblul bunurilor, drepturilor și datoriilor pe care o persoană le lasă la moarte și care se transmit moștenitorilor. Este baza oricărei împărțiri: înainte să afli cât ți se cuvine, trebuie să știi ce se împarte. Mulți oameni presupun că intră tot ce a avut defunctul, dar unele drepturi dispar odată cu el, iar altele nu se moștenesc deloc. Mai jos vezi cum se formează masa succesorală, ce intră în ea, ce nu intră și de ce soțul supraviețuitor are un rol aparte.
Ce este masa succesorală și cum se formează
Masa succesorală este patrimoniul transmisibil al defunctului, privit la data decesului. Include atât active, adică ce are valoare, cât și pasive, adică ce se datorează. Ea nu se formează din ce își dorea defunctul să lase, ci din ce exista efectiv în patrimoniul lui în momentul morții.
Calculul se face de obicei în trei etape:
- se identifică toate bunurile și drepturile care au aparținut defunctului;
- se scad datoriile și cheltuielile legate de deces, precum înmormântarea;
- se adaugă, în situațiile prevăzute de lege, donațiile primite de unii moștenitori, conform regulilor despre raportul donațiilor.
Cine moștenește și în ce ordine explică ghidul despre moștenirea legală. Rezultatul ajunge în dosarul succesoral de la notar, care îl folosește la calculul cotelor și, dacă e cazul, al rezervei.
Ce intră în masa succesorală
Intră, în principiu, orice drept sau obligație cu conținut economic, care nu se stinge odată cu persoana. Exemple frecvente:
- imobile: apartamente, case, terenuri, garaje, inclusiv cota-parte din ele;
- bunuri mobile: autovehicule, mobilier, bijuterii, obiecte de artă;
- sume din conturi bancare, depozite și titluri;
- părți sociale sau acțiuni la societăți, cu respectarea regulilor din actul constitutiv;
- drepturi de creanță, adică ce i se datora defunctului;
- drepturi de autor cu conținut patrimonial, pe durata prevăzută de lege;
- datorii: credite, restanțe, obligații contractuale care se transmit.
Datoriile nu dispar odată cu cel care le-a făcut. Ele se transmit moștenitorilor, dar răspunderea acestora e limitată la valoarea activului primit, așa cum se explică în materialul despre datoriile celui decedat.
Ce rămâne în afara masei succesorale
Unele drepturi nu se moștenesc fie pentru că sunt legate strict de persoana defunctului, fie pentru că legea le atribuie direct altcuiva.
| Element | De ce nu intră în moștenire |
|---|---|
| pensia și drepturile de asigurări sociale | se sting la deces; urmașii pot primi pensie de urmaș, dar în nume propriu |
| uzufructul și dreptul de abitație | sunt legate de viața titularului și se sting la deces |
| drepturile nepatrimoniale (nume, imagine, drepturi personale) | nu au conținut economic transmisibil |
| indemnizația de asigurare de viață cu beneficiar desemnat | se plătește direct beneficiarului, nu defunctului |
| bunurile personale ale soțului supraviețuitor | aparțin soțului, nu defunctului |
Asigurarea de viață este un caz care induce în eroare. Dacă beneficiarul este numit în poliță, suma ajunge la el direct și nu face parte din succesiune, ceea ce poate crea inegalități între moștenitori. Dacă nu există beneficiar desemnat, situația diferă și se poate analiza la notar.
Soțul supraviețuitor și bunurile comune
Când defunctul era căsătorit în regim de comunitate, o parte din bunuri nu aparține în întregime lui. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, comune, iar prima operațiune este separarea cotei soțului supraviețuitor. Doar cota defunctului intră în masa succesorală.
Exemplu: apartamentul cumpărat în timpul căsătoriei este bun comun. La decesul unuia dintre soți, jumătate din apartament rămâne soțului în viață din partaj matrimonial, iar cealaltă jumătate intră în masă și se împarte între moștenitori, inclusiv soțul, care are și o cotă de moștenitor.
Pentru a înțelege ce se consideră bun comun și ce bun propriu, citește materialul despre regimul matrimonial. Iar drepturile specifice ale soțului în succesiune sunt tratate în articolul despre drepturile soțului supraviețuitor.
Atenție: bunurile moștenite de unul dintre soți sau primite prin donație sunt bunuri proprii, chiar dacă au fost dobândite în timpul căsătoriei. Ele nu intră în comunitate și, la decesul soțului care le-a primit, intră integral în masa lui succesorală.
Cum se dovedește ce intră în masă
Nu tot ce spun moștenitorii este acceptat. Notarul cere acte: extrase de carte funciară pentru imobile, certificate de înmatriculare pentru autovehicule, extrase de cont, contracte și evidențe de la bănci. Pentru bunurile mobile fără acte, cum ar fi mobila, bijuteriile sau colecțiile, se poate face un inventar, iar moștenitorii declară sub semnătură ce există.
Pot apărea diferențe între ce se declară și ce există de fapt. De pildă, un moștenitor ascunde un cont sau o sumă în numerar. Dacă se descoperă mai târziu, ceilalți pot cere completarea certificatului de moștenitor sau pot cere partajul bunurilor omise.
Bunuri dispărute înainte de deces
Un caz delicat apare când defunctul a donat sau vândut bunuri cu puțin timp înainte de deces. Donațiile pot fi aduse în calcul la rezervă, iar vânzările fictive, făcute doar ca să scoată bunul din succesiune, pot fi atacate în instanță. Detalii despre cum se socotesc darurile în raport cu ceilalți moștenitori se găsesc în materialul despre raportul donațiilor menționat mai sus.
De ce contează corecta identificare a masei
O masă succesorală incompletă duce la partaje greșite și conflicte ulterioare. Dacă un bun lipsește, certificatul nu îl include, iar moștenitorii rămân în indiviziune cu ce nu s-a împărțit. Despre cum funcționează lucrurile în astfel de situații vorbește articolul despre bunurile moștenite în indiviziune. La fel, dacă se omit datorii, apar surprize când creditorii se prezintă mai târziu.
În practică, e bine ca moștenitorii să facă lista în comun, să strângă toate documentele și să o verifice împreună cu notarul. Dacă relația dintre ei este tensionată, un avocat poate negocia o înțelegere și poate redacta convenții de împărțire clare.
Întrebări frecvente
Banii din cont intră în moștenire?
Da. Soldul conturilor bancare ale defunctului la data decesului face parte din masa succesorală, iar banca îl eliberează pe baza certificatului de moștenitor.
Pensia defunctului se moștenește?
Nu. Pensia se stinge la deces. Familia poate avea însă dreptul la pensie de urmaș, acordat în nume propriu, nu prin succesiune.
Datoriile dispar odată cu moartea?
Nu. Ele se transmit moștenitorilor care acceptă succesiunea, dar aceștia răspund doar în limita valorii bunurilor primite.
Asigurarea de viață intră în moștenire?
Dacă în poliță este desemnat un beneficiar, suma îi revine direct acestuia și, de regulă, nu face parte din masa succesorală.
Jumătatea soțului din bunurile comune se împarte moștenitorilor?
Nu. Jumătatea soțului supraviețuitor rămâne a lui, iar doar jumătatea defunctului intră în masa succesorală.