Cuprins 7 secțiuni
Concubinul nu moștenește după lege, oricât ar fi durat relația și oricâte bunuri au fost cumpărate împreună. Codul civil recunoaște ca moștenitori legali doar rudele, adoptații și soțul supraviețuitor, iar partenerul necăsătorit nu intră în niciuna dintre aceste categorii. Situația surprinde multe cupluri care trăiesc de ani buni sub același acoperiș și cred că viața comună le creează automat drepturi. Mai jos vezi ce poate face concubinul pentru a nu rămâne fără nimic, ce limite impune legea și ce soluții există pentru locuința comună.
De ce concubinul nu moștenește după lege
Dreptul la moștenire legală pornește din rudenie, adopție sau căsătorie. Concubinajul, adică traiul în comun fără căsătorie, nu produce efecte succesorale. Chiar dacă relația durează douăzeci de ani și există copii, partenerul necăsătorit nu are calitate de soț și nu beneficiază de cota rezervată soțului supraviețuitor.
Copiii comuni ai cuplului, în schimb, sunt moștenitori legali ai fiecărui părinte, cu condiția ca filiația să fie stabilită. Despre cum se stabilește legal legătura dintre tată și copil, vezi articolul despre stabilirea paternității.
Ordinea completă a moștenitorilor legali se vede în ghidul despre moștenirea legală. Diferența față de căsătorie este mare, mai ales la partea de drepturi automate. Soțul supraviețuitor intră în concurs cu rudele defunctului și are o cotă garantată, așa cum arată materialul despre drepturile soțului supraviețuitor. Concubinul nu are nimic similar fără un act special.
Ce poate primi concubinul prin testament
Prin testament, defunctul poate lăsa concubinului orice bun, dar numai în limita cotității disponibile, adică a părții din patrimoniu care rămâne după ce se respectă rezerva succesorală. Dacă defunctul avea copii, părinți sau soț, aceștia păstrează o parte minimă, pe care testamentul nu o poate atinge.
| Situația defunctului | Cât poate lăsa concubinului |
|---|---|
| fără rude cu rezervă (fără copii, părinți, soț) | întreaga avere |
| are unul sau mai mulți copii, fără soț | cel mult jumătate din avere |
| are copii și soț în viață | tot cel mult jumătate din avere |
| are doar părinți sau doar soț | de regulă cel mult jumătate din avere |
| are părinți și frați, dar niciun copil sau soț | depinde de cota legală a părinților, deci se calculează caz cu caz |
Cifrele sunt orientative: rezerva este jumătate din ce ar fi primit fiecare rezervatar fără testament, așa că cotitatea disponibilă este de obicei jumătate din avere, dar se poate schimba dacă alături de rezervatari există și rude fără rezervă. De aceea verifică calculul la notar. Explicațiile, cu exemple, sunt în articolul despre rezerva succesorală.
Sfat: dacă trăiești în concubinaj, un testament scris corect este cea mai sigură protecție. Fără el, partenerul tău nu primește nimic, iar bunurile merg la rudele tale conform regulilor legale.
Locuința comună: ce se întâmplă cu ea
Cea mai frecventă problemă apare la casa sau apartamentul în care a locuit cuplul. Soluția depinde de cine este proprietarul în acte.
- Dacă imobilul aparține concubinului supraviețuitor, nu apare nicio problemă succesorală: el rămâne proprietar.
- Dacă imobilul aparținea defunctului, intră în masa succesorală și revine moștenitorilor. Concubinul poate locui în continuare doar cu acordul lor sau în baza unui legat făcut în testament.
- Dacă imobilul era în proprietate comună, concubinul păstrează cota lui, iar cota defunctului se moștenește.
Mulți se trezesc cu o notificare de evacuare după câteva luni de la deces. Din punct de vedere juridic, moștenitorii pot cere încetarea folosinței, pentru că concubinul nu are drept de abitație legal. Poate invoca doar dreptul născut dintr-un testament, dintr-o convenție scrisă sau din contribuția lui la achiziționarea bunului, dacă o poate dovedi.
Cum îți aperi contribuția la bunurile comune
Concubinajul nu creează regim matrimonial, deci bunurile nu devin automat comune, cum se întâmplă la soți. Regula este simplă: bunul aparține celui care figurează ca proprietar în acte. Dacă ai plătit o parte dintr-un apartament care este în numele partenerului, fără să figurezi în act, rămâi fără protecție imediată.
Există totuși soluții:
- Cumpărarea în coproprietate: ambii apar în actul de vânzare, cu cote clare, iar fiecare își păstrează partea.
- Convenția dintre concubini: un act scris care stabilește cine a plătit ce și cum se împart bunurile la despărțire sau deces.
- Dovada contribuției: transferuri bancare, chitanțe, martori, utile ca temei pentru o acțiune întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză.
- Donația: partenerul îți poate transmite o cotă din imobil, prin act autentic.
Soluțiile se discută la notar sau la avocat, în funcție de situație. Diferența față de căsătorie este că ceea ce în căsătorie se presupune, aici trebuie dovedit.
Concubinul față de creditorii defunctului
Concubinul care nu moștenește nu răspunde nici de datoriile partenerului, cu excepția celor luate în comun sau în care a garantat. Dacă este legatar universal sau cu titlu universal, situația se schimbă: vine la succesiune și răspunde, în limita bunurilor primite, de datorii. Principiile apar în materialul despre datoriile defunctului.
Ce poți face din timp
Dacă ești în concubinaj și vrei să protejezi persoana de lângă tine, ai câteva variante:
- faceți un testament la notar, cu legat clar pentru locuință sau pentru bunurile comune;
- cumpărați bunurile în coproprietate, nu doar pe numele unuia;
- încheiați o convenție scrisă despre contribuțiile fiecăruia;
- luați în calcul căsătoria, dacă vreți drepturile automate ale soțului;
- trecerea unui bun în proprietatea partenerului prin donație, ținând cont că donațiile pot fi reduse dacă încalcă rezerva rudelor.
Fiecare opțiune are consecințe fiscale și succesorale, iar o discuție cu un notar sau avocat înainte să acționezi te scutește de surprize.
Pe aceeași temă, citește și Concubinajul în România: ce drepturi ai fără căsătorie.
Întrebări frecvente
Concubinul poate moșteni dacă nu există alte rude?
Nu după lege. Dacă nu există moștenitori legali și nici testament, moștenirea este vacantă și revine statului, prin unitatea administrativ-teritorială. Concubinul primește ceva doar dacă defunctul i-a lăsat bunuri prin testament.
Am locuit zece ani cu partenerul, pot rămâne în casă după decesul lui?
Doar dacă ai un drept scris, de exemplu printr-un testament, sau dacă moștenitorii sunt de acord. Altfel, ei pot cere încetarea folosinței imobilului.
Pot să cer partea mea din bunurile cumpărate împreună?
Da, dacă poți dovedi contribuția financiară sau dacă ești trecut în actul de proprietate. Probele cele mai folosite sunt extrasele de cont, chitanțele și martorii.
Un testament în favoarea concubinului poate fi contestat?
Da, de rudele cu rezervă, dacă testamentul le afectează partea minimă, sau pentru vicii de formă și de capacitate.
Căsătoria schimbă situația concubinului?
Da. Odată căsătorit, partenerul devine soț supraviețuitor, cu cotă de moștenire și rezervă proprie, și poate cere drepturi pe care concubinul nu le are.