Concubinajul în România: ce drepturi ai fără căsătorie

Concubinajul, numit și uniune consensuală sau uniune liberă, este viața în comun a două persoane fără căsătorie, iar legea nu îi recunoaște efectele căsătoriei. Partenerii nu au un regim matrimonial, nu se moștenesc automat unul pe altul și nu își datorează întreținere ca soții. În schimb, își pot proteja interesele prin acte încheiate între ei, iar drepturile copiilor rămân aceleași ca în căsătorie.

Mulți oameni descoperă aceste diferențe abia când apare o despărțire sau un deces. De aceea merită să le știi din timp. Textul oferă informații generale și nu înlocuiește consultarea unui avocat.

Ce înseamnă juridic concubinajul

Din punct de vedere juridic, concubinajul este o situație de fapt, nu un statut. Nu se înregistrează nicăieri și nu produce, prin simplul trai în comun, obligațiile și drepturile reglementate pentru soți. Doi concubini rămân, pentru lege, persoane care pot avea interese comune, dar nu sunt „familie” în sensul dreptului matrimonial. Pentru ce se întâmplă când o căsătorie se desface, vezi ghidul despre divorț.

De aceea, durata relației nu transformă concubinajul în căsătorie. Chiar dacă trăiți împreună zece ani, în relațiile cu statul și cu terții sunteți, în principiu, două persoane independente.

Bunurile dobândite în concubinaj

Cea mai importantă diferență este că între concubini nu există comunitate de bunuri. Ce cumpără fiecare pe numele lui este al lui, iar ce se cumpără pe numele ambilor este în coproprietate, în cotele din act. Nu funcționează prezumția că bunurile dobândite în timpul relației sunt comune.

Asta are consecințe practice mari:

• un apartament cumpărat doar pe numele unuia aparține doar acestuia, chiar dacă ambii au contribuit la plata ratelor;
• contribuția celuilalt se dovedește cu acte, nu se presupune;
• la o despărțire, nu se face „partaj de divorț”, ci eventual o acțiune civilă, cu probe, pentru recuperarea contribuției.

Sfat: Dacă dați bani pentru un bun care va fi doar pe numele partenerului, scrieți acest lucru într-un act semnat, cu data și suma. Fără el, dovada devine foarte greu de făcut.

Coproprietatea ca soluție

Dacă vă cumpărați împreună o locuință, menționați în act cotele fiecăruia, de exemplu jumătate–jumătate sau proporțional cu banii investiți. Din coproprietate se poate ieși oricând prin partaj, după regulile bunurilor deținute în comun, mai simple decât cele de la divorț. Pentru comparație cu regimul din căsătorie, vezi articolul despre regimul matrimonial.

Locuința și chiria

Dacă locuiți în casa unuia dintre voi, celălalt nu are, în principiu, un drept de a rămâne după despărțire, în afara unui acord. Proprietarul poate cere eliberarea imobilului, cu respectarea unui termen rezonabil.

În cazul unei locuințe închiriate, pe contract ar trebui să figureze ambii concubini, dacă vreți să aveți aceleași drepturi. Dacă apare doar unul, celălalt locuiește pe baza voinței chiriașului și poate fi nevoit să plece dacă aceasta se schimbă.

Copiii născuți în concubinaj

Copiii născuți în afara căsătoriei au aceleași drepturi ca cei născuți în căsătorie: la nume, la întreținere, la moștenire și la relația cu ambii părinți. Diferența apare la stabilirea paternității, care nu se prezumă ca în căsătorie. Tatăl trebuie să recunoască copilul sau paternitatea trebuie stabilită prin hotărâre. Căile posibile sunt prezentate în articolul despre stabilirea paternității.

După despărțire, părinții necăsătoriți au aceleași obligații față de copil ca cei divorțați: autoritate părintească, locuința copilului, program de vizită și pensie. Regulile sunt explicate în articolul despre autoritatea părintească după despărțire.

Moștenirea între concubini

Concubinul supraviețuitor nu este moștenitor legal. Dacă unul dintre parteneri moare fără testament, averea merge către rude (copii, părinți, frați), nu către partener. Poți totuși să-l faci moștenitor printr-un testament, în limita rezervei succesorale a moștenitorilor care o au, precum copiii. Despre acea parte care nu poate fi înlăturată citește articolul despre rezerva succesorală.

Pentru a lăsa ceva partenerului, există mai multe variante: testamentul, donația sau un contract de asigurare, în care partenerul este numit beneficiar. Fiecare are limite și condiții, iar alegerea depinde de situație. Detalii despre formă găsești în articolul despre testamentul olograf sau autentic.

Alte drepturi și lipsa lor

Concubinii nu au, de regulă, drepturi pe care soții le au automat: nu pot decide în locul partenerului în probleme medicale decât dacă sunt împuterniciți, nu primesc pensie de urmaș în aceleași condiții și nu beneficiază de o parte din facilitățile rezervate soților.

Din cauza acestor lacune, mulți concubini aleg să încheie acte care să acopere situațiile critice, de pildă împuterniciri, testamente sau contracte între ei.

Cum te protejezi cu acte

Un concubin prevăzător poate face câteva lucruri simple:

1. Menționează cotele în actele de proprietate, dacă ambii investesc.
2. Scrie înțelegerile financiare între voi: cine plătește ce, ce se întâmplă dacă vă despărțiți.
3. Întocmește un testament, dacă vrei să lași ceva partenerului.
4. Dă o împuternicire pentru probleme medicale sau administrative, dacă vrei ca partenerul să te reprezinte.
5. Păstrează dovezile contribuțiilor, mai ales pentru bunurile importante.

Dacă împrumutați bani unul altuia, fă-o în scris. Despre cum se pune pe hârtie un asemenea acord citește articolul despre împrumutul între persoane fizice.

Când se merită căsătoria

Căsătoria aduce un set de drepturi automate: regim matrimonial, moștenire legală, protecție la despărțire. Concubinajul oferă libertate, dar fără aceste garanții. Nu există răspuns unic: unele cupluri aleg conștient o relație fără legături juridice, altele regretă că nu au făcut un pas în plus. Important este să știi diferențele și să alegi informat.