Contracte

Contractul de donație: formă, clauze și cazurile de revocare

Donația unui bun sau a unui imobil are reguli de formă și efecte la moștenire. Afli cum funcționează și când poate fi revocată.

De Revista AvocaturaOnline8 min de citit
Fotografie alb-negru cu un set de chei ținut în palmă, cu textura în prim-plan
Cuprins 9 secțiuni

Contractul de donație este actul prin care o persoană, numită donator, transmite în mod irevocabil un drept al ei către alta, numită donatar, fără să ceară ceva în schimb. Elementul care îl definește este intenția de a face un dar: donatorul se desparte de un bun din generozitate, nu pentru un preț. De aici decurg și regulile stricte de formă, și restricțiile privind revocarea.

Donația se întâlnește des în familie, de exemplu când părinții transmit un apartament copiilor sau când bunicii dăruiesc un teren nepoților. Alegerea ei are consecințe pe termen lung, inclusiv la moștenire, așa că merită înțeleasă din timp. Textul de mai jos este general și informativ; pentru un bun anume, o donație cu sarcini sau o familie cu mai mulți copii, discută cu un notar sau cu un avocat înainte de semnare.

Ce este donația și ce o deosebește de alte contracte

Donația este un contract cu titlu gratuit, adică numai una dintre părți dă ceva. Spre deosebire de vânzare, unde există un preț, sau de comodat, unde bunul se împrumută temporar (vezi Contractul de comodat: împrumutul gratuit al unui bun), donația transferă dreptul definitiv.

Caracterele importante ale donației

  • gratuitatea: donatarul nu plătește un preț;
  • irevocabilitatea specială: donatorul nu poate lua înapoi darul după bunul plac;
  • actualitatea: donatorul se desparte de bun acum, nu după deces, spre deosebire de testament;
  • formalismul: se cere o formă specială pentru validitate.

Chiar dacă donatorul rămâne cu un drept de uzufruct, adică dreptul de a folosi bunul și de a-i culege foloasele, nu înseamnă că donația este „amânată”. Proprietatea s-a transmis, iar uzufructul este o dobândire separată.

Forma autentică

Regula este că donația se încheie în formă autentică, adică în fața notarului public, sub sancțiunea nulității absolute. În cazul bunurilor mobile de mică valoare, darul manual, adică predarea efectivă a bunului, poate fi suficient. Pentru un imobil, însă, contractul la notar este obligatoriu.

Pașii la notar

Notarul verifică identitatea părților, capacitatea lor de a contracta, dreptul de proprietate al donatorului și eventualele sarcini asupra bunului, de exemplu ipoteci sau interdicții. Apoi redactează contractul, îl citește părților și explică efectele. După semnare, dreptul se înscrie în cartea funciară, iar fără înscriere, transmiterea nu este opozabilă terților.

EtapăCe se întâmplăObservații
Pregătirea acteloracte de identitate, dovada proprietății, extras de carte funciarălista exactă o dă notarul
Verificărilecapacitate, sarcini, eventuale restricțiinotarul poate cere documente suplimentare
Semnareacontractul se citește și se semneazăforma autentică este obligatorie
Publicitateaînscrierea dreptului la cartea funciarăde regulă, notarul ghidează procedura

Cine poate dona și cine poate primi

Donator poate fi o persoană cu capacitate deplină de exercițiu. Minorii și persoanele puse sub protecție au restricții, iar actele lor presupun încuviințări speciale. Donatar poate fi orice persoană, inclusiv una minoră, dar acceptarea se face prin reprezentantul legal, cu încuviințarea cerută de lege.

Clauze frecvente în contractul de donație

Un contract bine scris spune clar ce se donează, cui și în ce condiții. Elementele de bază sunt descrierea bunului, valoarea declarată, declarația că bunul este liber de sarcini și precizarea eventualelor sarcini. Pe lângă acestea, există clauze care se întâlnesc des.

Donația cu rezervă de uzufruct

Donatorul poate păstra uzufructul viager asupra imobilului, adică dreptul de a locui în el sau de a-l închiria până la deces. Donatarul devine nud proprietar și intră în folosința deplină după stingerea uzufructului. Este o formulă răspândită între părinți și copii.

Donația cu sarcini

Donatorul poate impune donatarului o obligație, de exemplu să îl întrețină sau să plătească o sumă unei terțe persoane. Dacă donatarul nu își respectă sarcina, donatorul poate cere în instanță revocarea donației, în condițiile legii.

Clauza de inalienabilitate

Se poate stipula că bunul nu poate fi vândut sau ipotecat o anumită perioadă. Asemenea clauze sunt permise, dar trebuie să fie temporare și să aibă un interes serios și legitim, iar legea le limitează.

Alte mențiuni utile

  • declarația că donația nu are scopul de a frauda creditori;
  • precizarea cheltuielilor de transfer și a persoanei care le suportă;
  • indicarea modului în care se predă bunul;
  • dacă donația se va raporta sau nu la moștenire, în măsura permisă de lege.
Persoană care examinează niște ștampile cu lupa, purtând mănuși

Revocarea donației

Principiul este că donația este irevocabilă, adică donatorul nu se poate răzgândi după plac. Legea prevede totuși cazuri limitate în care ea poate fi desființată.

Cazurile principale

  • neexecutarea sarcinilor: donatarul nu își îndeplinește obligația impusă prin contract;
  • ingratitudinea: donatarul comite fapte grave față de donator, precum o infracțiune împotriva lui sau a unei rude apropiate sau un refuz nejustificat de a-i acorda alimente, cu condiția să fie obligat;
  • alte situații speciale: regimul lor depinde de legea în vigoare și de data donației, deci verifică la un notar.

Revocarea nu se face unilateral, de către donator. Ea se cere în instanță, în termene scurte prevăzute de lege, iar dovada faptelor invocate revine celui care o cere. Un termen depășit poate însemna pierderea dreptului, motiv pentru care e util să ceri sfatul unui avocat imediat ce apare problema.

Cum se leagă revocarea de contractele nule

Nu toate situațiile în care o donație se desființează înseamnă revocare. O donație încheiată fără forma cerută sau de o persoană fără capacitate poate fi lovită de nulitate, iar efectele nulității sunt diferite. Distincția dintre nulitatea absolută și cea relativă este explicată în Nulitatea absolută și relativă a contractului: diferențe.

Donația și moștenirea

Aici apar cele mai multe conflicte în familie. Bunurile donate nu mai fac parte din patrimoniul donatorului la deces, deci nu apar în moștenire. Totuși, legea protejează moștenitorii prin două mecanisme.

  • Raportul donațiilor: descendenții și soțul supraviețuitor care vin la moștenire împreună cu alți moștenitori pot fi obligați să raporteze darurile primite, adică să le socotească în masa de împărțit, dacă donatorul nu a scutit de raport. Mecanismul este detaliat în Raportul donațiilor: cum se socotesc darurile la moștenire.
  • Reducțiunea liberalităților excesive: dacă donațiile au încălcat rezerva succesorală, moștenitorii rezervatari pot cere reducerea lor, pentru a-și recupera partea minimă; vezi Rezerva succesorală: partea care nu poate fi înlăturată.

Prin urmare, o donație făcută unui singur copil nu închide automat discuția, iar ceilalți moștenitori pot avea drepturi după decesul donatorului. De aceea, discuția în familie, înainte de semnare, previne multe litigii.

Greșeli frecvente

  • Donația fără verificarea actelor de proprietate și a sarcinilor imobilului.
  • Lipsa unei evaluări a consecințelor la moștenire, mai ales dacă există mai mulți copii.
  • Confuzia dintre donație și vânzare cu preț simbolic, cu efecte fiscale sau juridice diferite.
  • Impunerea unor sarcini vagi, greu de dovedit sau de executat.
  • Neînscrierea dreptului în cartea funciară după semnare.

Donația între soți, către minori și către rude

Regulile generale se aplică tuturor, dar anumite relații ridică întrebări practice.

Donația către un copil minor

Copilul poate primi un dar, iar acceptarea o face reprezentantul lui legal, de regulă părintele. Pentru actele care ar putea afecta patrimoniul minorului, legea cere uneori încuviințarea instanței de tutelă. Un dar fără sarcini este, de regulă, avantajos, însă donația cu sarcini sau cu uzufruct poate cere o analiză atentă.

Donația între soți

Soții pot face donații unul altuia, iar bunul primit în dar este bun propriu al celui care îl primește, nu bun comun. Totuși, anumite reguli privind revocarea și raportul pot diferi, iar întrebarea cum se împarte bunul la un eventual divorț sau la deces merită discutată cu un notar. Regimul bunurilor soților este explicat pe larg în Regimul matrimonial: comunitate, separație sau convenție. Pentru a evita surprize, notarul poate verifica înainte de semnare ce regim matrimonial au părțile și dacă darul va fi considerat bun propriu. Merită păstrat și un exemplar al actului în arhiva familiei, împreună cu extrasul de carte funciară actualizat după înscrierea dreptului, pentru că aceste documente pot fi cerute ani mai târziu, la o vânzare, la un credit sau într-o dezbatere succesorală.

Donația către rude apropiate

Când darul merge către un copil, frate sau nepot, apar frecvent temeri privind echitatea familiei. Ele se pot tempera printr-o discuție deschisă și, dacă donatorul dorește, prin precizări în contract despre raport sau despre uzufruct. Fiecare variantă are costuri și efecte, deci merită analizată din timp.

Efecte fiscale

Donația poate avea efecte fiscale, iar taxele notariale și de publicitate imobiliară se plătesc la încheierea actului. Regulile și sumele se modifică periodic, așa că cere o estimare notarului și, la nevoie, un contabil sau consultant fiscal.

Ce merită reținut despre contractul de donație

  • Donația este un contract gratuit, iar pentru imobile se încheie obligatoriu în formă autentică.
  • Donatorul poate păstra uzufructul sau poate impune sarcini, iar contractul trebuie să le descrie clar.
  • Revocarea este posibilă doar în cazuri limitate, prin hotărâre judecătorească și în termene scurte.
  • Donațiile pot fi raportate sau reduse la moștenire, dacă afectează echilibrul între moștenitori.
  • Înainte de semnare, o consultație la notar sau la avocat clarifică efectele și costurile.

Întrebări frecvente

Pot dona un imobil fără notar?

Nu. Donația unui imobil se încheie în formă autentică, la notar, altfel este lovită de nulitate. Notarul verifică actele, explică efectele și ajută la înscrierea dreptului în cartea funciară.

Pot lua înapoi bunul donat dacă mă răzgândesc?

Nu pentru simplul motiv că te-ai răzgândit. Donația este, în principiu, irevocabilă. Legea permite revocarea numai în cazuri precum neexecutarea sarcinilor sau ingratitudinea, pe cale judecătorească.

Donația afectează drepturile celorlalți copii?

Poate. Darul făcut unui copil poate fi raportat la moștenire, iar dacă a încălcat rezerva succesorală, ceilalți moștenitori pot cere reducerea lui. Detaliile depind de situația familiei, deci cere o părere notarului.

Pot dona doar o parte dintr-un bun?

Da, poți dona o cotă-parte, de exemplu jumătate dintr-un apartament, sau poți dona doar nuda proprietate, păstrând uzufructul. Contractul trebuie să arate exact ce se transmite. Pentru imobile, cota se înscrie în cartea funciară.

Ce se întâmplă dacă donatarul nu își respectă sarcina?

Donatorul poate cere instanței revocarea donației pentru neexecutare. Procesul presupune dovezi și respectarea termenelor din lege. Este recomandat să consulți un avocat înainte de a porni procedura.

↑