Conflictul de interese la avocat: când nu te poate reprezenta

Conflictul de interese la avocat apare când acesta ar trebui să apere interese care se contrazic: ale tale și ale altui client sau chiar ale lui personal. Într-o astfel de situație, avocatul nu poate lucra cu loialitate deplină față de niciuna dintre părți, de aceea regulile profesiei îi cer să refuze cazul sau să se retragă. Pentru tine, subiectul contează fiindcă un avocat aflat în conflict îți poate afecta serios apărarea fără să-și dea seama.

Termenul sună abstract, dar exemplele sunt banale: doi soți care vor să divorțeze și pleacă la același avocat, un moștenitor care se înțelege cu avocatul altui moștenitor sau un avocat care a fost consilierul adversarului tău. Mai jos vezi când se pune problema, cum o verifici și ce poți face. Informațiile sunt generale; regulile exacte se găsesc în Statutul profesiei de avocat, iar aplicarea lor depinde de fiecare caz.

Ce înseamnă concret conflictul de interese?

Conflictul de interese înseamnă că loialitatea avocatului față de un client intră în contradicție cu loialitatea față de altul sau cu propriul interes. Nu orice contact cu cealaltă parte este un conflict; devine unul când informațiile, strategia sau poziția în proces ar putea fi folosite împotriva unuia dintre clienți.

Regula de bază este că un avocat nu poate asista și reprezenta părți cu interese opuse în aceeași cauză. La fel, nu poate folosi în folosul unui client ceea ce a aflat de la altul, deoarece secretul profesional îl leagă de fiecare client; despre limitele lui citește ce rămâne confidențial.

Conflict actual și conflict anterior

Conflictul poate fi actual, când avocatul lucrează pentru ambele părți în același timp, sau anterior, când a lucrat înainte pentru cealaltă parte într-o chestiune legată de cauza ta. În al doilea caz, problema este că a aflat informații confidențiale pe care nu are voie să le folosească împotriva fostului client.

Când apare conflictul în dosare obișnuite?

Conflictul apare cel mai des în dosarele de familie și de moștenire, unde interesele apropiaților se ciocnesc ușor. Tabelul de mai jos arată câteva situații uzuale și reacția obișnuită.

Divorțul și moștenirea, cazurile sensibile

În divorț, tentația de a economisi un onorariu și de a merge împreună la un singur avocat este mare. Chiar dacă relația e amiabilă, interesele pot diverge în privința copiilor, a pensiei sau a bunurilor. Despre căile divorțului citește ghidul despre divorț, iar pentru partajul moștenirii vezi explicațiile despre partajul succesoral.

Cum îți dai seama dacă avocatul tău are un conflict?

Îți dai seama punând câteva întrebări directe, încă din prima discuție, și urmărind cum răspunde. Un avocat serios nu se supără pe astfel de întrebări; dimpotrivă, le preferă înainte de începerea colaborării.

• a mai lucrat vreodată pentru cealaltă parte sau pentru o rudă a ei;
• reprezintă acum alți clienți într-o cauză legată de a ta;
• are legături personale sau de afaceri cu adversarul;
• are un interes propriu în rezultat, de pildă ca asociat sau creditor.

Răspunsul nu trebuie să fie un singur „nu" sec. Un răspuns bun explică ce verificări a făcut și, dacă există o legătură veche, spune sincer și cum o tratează. Dacă ezită sau minimalizează, mai pui o întrebare sau cauți alt avocat. Alte semne de prudență sunt descrise în ghidul de alegere a avocatului.

Verificarea cabinetului

În cabinetele mari, conflictul poate apărea între doi avocați din aceeași structură. De aceea, la prima întâlnire, întreabă dacă cabinetul verifică intern lista clienților înainte de acceptarea unui caz nou. Un astfel de sistem arată seriozitate, chiar dacă poate întârzia cu o zi sau două răspunsul.

Ce faci dacă descoperi un conflict mai târziu?

Dacă descoperi conflictul pe parcurs, îl ridici imediat cu avocatul, în scris, și ceri o clarificare. Nu aștepta să se rezolve de la sine, pentru că în dosar se iau decizii strategice și o poziție aflată sub influența unui interes contrar îți poate afecta șansele.

1. Notezi ce ai constatat și de unde ai aflat.
2. Îi ceri avocatului un răspuns scris la întrebările tale.
3. Dacă situația e confirmată, discuți încetarea mandatului și predarea dosarului, pașii fiind similari cu cei din schimbarea avocatului în timpul procesului.
4. Verifici dacă ai suferit un prejudiciu și, la nevoie, sesizezi baroul.

Atenție: Un conflict de interese nu înseamnă automat o greșeală de apărare. Dar un avocat care își continuă mandatul fără să-ți spună de el încalcă regulile profesiei și poate răspunde disciplinar.

Dacă vrei să știi ce presupune o sesizare, găsești pașii în articolul despre plângerea la barou.

Poate clientul să accepte un conflict?

În unele situații minore și clar delimitate, clientul poate da un acord informat, dar regulile sunt stricte și nu funcționează pentru interese direct opuse în aceeași cauză. Acordul trebuie să fie scris, după ce avocatul a explicat riscurile, și nu poate acoperi încălcarea secretului profesional.

Prin urmare, dacă un avocat îți propune să semnezi o declarație care îl scutește de orice răspundere pentru un conflict evident, ia în serios semnalul și cere părerea altui profesionist. Conflictul real nu dispare cu o semnătură.