Succesiunea fără testament: cum se împarte averea

Când o persoană moare fără testament, se aplică moștenirea legală: averea trece la rudele apropiate și la soțul supraviețuitor, în ordinea stabilită de Codul civil, iar fiecare primește o cotă determinată de clasa din care face parte. Nu contează dorințele nescrise ale defunctului, ci doar ce spune legea.

Cine moștenește când nu există testament?

Legea împarte rudele în patru clase, iar o clasă mai apropiată le înlătură pe cele următoare. Prima clasă este formată din descendenți, adică copii, nepoți și strănepoți. A doua cuprinde părinții, frații și surorile și descendenții acestora. A treia reunește bunicii și străbunicii, iar a patra rudele din linie colaterală mai îndepărtate, până la gradul al patrulea. Dacă există măcar un moștenitor din clasa I, celelalte clase nu primesc nimic.

Soțul supraviețuitor are un loc aparte: nu face parte dintr-o clasă, ci vine alături de oricare dintre ele. Detaliile despre situația lui se găsesc în articolul despre drepturile soțului supraviețuitor la moștenire.

Cum se calculează cotele?

Descendenții moștenesc în părți egale, indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați. Dacă un copil a murit înainte de părinte, partea lui merge la copiii acestuia prin reprezentare succesorală, deci nepoții iau locul părintelui lor.

Când vine la moștenire și soțul, cota lui depinde de clasa cu care concurează:

Restul se împarte între rudele din clasa chemată la moștenire, conform regulilor ei.

Ce se întâmplă cu bunurile primite de copii în timpul vieții?

Darurile făcute descendenților, în special cele de valoare, pot fi luate în calcul la împărțire, pentru ca niciunul dintre ei să nu fie avantajat nejustificat. Mecanismul se numește raportul donațiilor și are reguli proprii, explicate în materialul despre raportul donațiilor între moștenitori. Defunctul poate scuti anumite donații de raport, dar aceasta trebuie să rezulte clar dintr-un act.

Dar concubinul și rudele din afara claselor?

Concubinul sau partenerul de viață nu este moștenitor legal, oricât de lungă ar fi relația. Fără testament, el nu primește nimic din averea celuilalt, cu excepția eventualelor bunuri pe care le-a dobândit împreună cu acesta și care îi aparțin ca proprietar. Pentru situații concrete poți consulta articolul despre concubin și moștenire.

Dacă nu există nicio rudă cu drept de moștenire și nici soț, succesiunea este considerată vacantă, iar bunurile pot ajunge la stat sau la unitatea administrativ-teritorială. Cazul este tratat pe larg în ghidul despre succesiunea vacantă.

Cum se formalizează împărțirea?

Chiar dacă legea spune cine moștenește, drepturile se dovedesc printr-un certificat de moștenitor eliberat de notar. Moștenitorii depun actele, notarul verifică rudenia și bunurile și stabilește cotele. Dacă toți sunt de acord, ei pot decide și cum se împart concret bunurile; dacă nu, pot rămâne în indiviziune sau pot apela la instanță. Informațiile din categoria moșteniri te ajută să urmărești fiecare etapă.

Ce este scris aici are caracter general. Pentru situația ta concretă, în care pot apărea datorii, bunuri în străinătate sau rude greu de identificat, consultă un notar sau un avocat.

Pe scurt

• Fără testament, moștenesc rudele în ordinea celor patru clase, iar clasa apropiată le exclude pe celelalte.
• Soțul supraviețuitor vine alături de orice clasă, cu o cotă care depinde de aceasta.
• Concubinul nu este moștenitor legal.
• Darurile făcute descendenților pot fi luate în calcul la împărțire.
• Drepturile se dovedesc prin certificatul de moștenitor eliberat de notar.