Convenția matrimonială la notar: ce poți stabili înainte de nuntă

O convenție matrimonială este un act încheiat la notar prin care viitorii soți aleg regimul care le va guverna bunurile, în locul regimului legal al comunității. Se poate încheia înainte de nuntă, iar efectele ei încep la data căsătoriei, cu condiția respectării formelor cerute de lege.

Ce regimuri matrimoniale poți alege?

Legea prevede trei regimuri: comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională. Fără nicio convenție, soții trăiesc sub regimul comunității legale, în care bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, comune, iar anumite bunuri rămân proprii.

• Comunitatea legală: regimul implicit, aplicat automat dacă nu se alege altceva;
• Separația de bunuri: fiecare soț rămâne proprietar exclusiv al bunurilor pe care le dobândește și răspunde de datoriile proprii;
• Comunitatea convențională: soții pornesc de la comunitatea legală, dar o modifică prin clauze, de exemplu extinzând sau restrângând categoriile de bunuri proprii.

Pentru a înțelege mai bine diferența dintre bunurile fiecăruia și cele comune, poți citi despre bunurile proprii și comune în căsătorie.

Unde și cum se încheie convenția?

Convenția se încheie obligatoriu prin act autentic notarial, în prezența ambelor părți, iar fără această formă ea este lovită de nulitate. Viitorii soți merg împreună la un birou notarial, prezintă actele de identitate și discută conținutul actului cu notarul, care îi informează asupra consecințelor alegerii.

Notarul verifică dacă clauzele respectă legea și explică pe înțeles efectele. Onorariul și taxele depind de notar și de complexitatea actului, așa că merită să te interesezi de valorile actuale înainte de programare.

Ce clauze nu poți include?

Soții au libertate de alegere, dar nu pot încălca normele imperative ale legii. Nu pot stabili, de exemplu, că un soț are autoritate asupra celuilalt, nu pot renunța anticipat la drepturi de natura statutului de soț și nu pot hotărî soarta copiilor în mod contrar interesului lor. Nici o clauză care îi prejudiciază pe creditori sau care contrazice egalitatea soților nu produce efecte.

Se poate însă stabili, într-o convenție, cine administrează anumite bunuri, cum se suportă cheltuielile căsniciei sau ce bunuri rămân proprii, în limitele permise. Convențiile prea vagi cresc riscul de dispute, deci clauzele trebuie formulate clar.

De ce contează publicitatea convenției?

Pentru ca terții să fie obligați să respecte convenția, aceasta trebuie făcută publică. Notarul o înscrie în registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, iar căsătoria se consemnează cu mențiune despre convenție pe actul de stare civilă. Dacă nu s-a făcut publicitate, creditorii și cei cu care soții încheie acte pot considera că se aplică regimul comunității.

Un exemplu simplu: dacă un soț cumpără un apartament cu separație de bunuri, dar vânzătorul nu a știut de convenție, poate invoca buna-credință. De aceea mențiunile trebuie să existe și să fie verificate.

Poți modifica regimul și după căsătorie?

Da, soții pot schimba regimul în timpul căsătoriei, tot prin act notarial, dar trebuie îndeplinite condiții suplimentare de informare a creditorilor. Dacă îți pui problema, vezi și explicațiile din categoria Familie și pașii până la oficiere, pentru a planifica ordinea formalităților.

La divorț, regimul ales influențează modul în care se împart bunurile și chiar chestiuni practice precum locuința familiei după divorț. Informațiile de aici sunt generale; pentru conținutul concret al convenției și consecințele ei se cere sfatul unui notar sau al unui avocat.

Pe scurt

• Convenția se încheie numai la notar, prin act autentic.
• Poți alege separația de bunuri sau o comunitate convențională, în loc de comunitatea legală.
• Clauzele nu pot contrazice normele imperative ale legii.
• Publicitatea convenției protejează părțile și clarifică poziția față de terți.
• Regimul se poate schimba și ulterior, tot prin act notarial.