Cuprins 10 secțiuni
Certificatul de moștenitor este actul prin care notarul public constată calitatea de moștenitor, numele persoanelor care vin la succesiune, cotele ce li se cuvin și bunurile care alcătuiesc moștenirea. Pe scurt, este documentul cu care familia dovedește în fața băncilor, a cărților funciare și a altor instituții că a primit, în mod legal, bunurile rămase după o persoană decedată.
Procedura se numește procedură succesorală notarială și se desfășoară, în regulă generală, la un birou notarial. Ea nu este o formalitate inutilă: fără acest act, un moștenitor nu poate, de pildă, să își înscrie dreptul de proprietate asupra unui apartament sau să retragă sumele dintr-un cont. Textul de mai jos explică etapele pe înțeles; informațiile sunt generale, iar detaliile concrete diferă de la un dosar la altul, așa că notarul este persoana care îți confirmă lista exactă de acte.
Ce este dezbaterea succesorală și când se deschide
Moștenirea se deschide în clipa decesului, la ultimul domiciliu al defunctului. De la acel moment, bunurile, drepturile și obligațiile lui se transmit către moștenitori, dar transmiterea trebuie dovedită printr-un act oficial. Dezbaterea succesorală este tocmai procedura prin care se stabilesc moștenitorii și părțile lor.
Moștenitori legali și moștenitori testamentari
Dacă defunctul a lăsat testament, bunurile merg după voința lui, în limita în care aceasta respectă drepturile moștenitorilor rezervatari. Dacă nu există testament, se aplică ordinea prevăzută de lege, explicată în Moștenirea legală: cine moștenește și în ce ordine. În ambele situații, notarul verifică dacă testamentul există, dacă este valabil și dacă a fost înregistrat.
Cine poate cere deschiderea procedurii
Procedura poate fi cerută de orice persoană interesată: un moștenitor, un legatar, un creditor al defunctului sau, în anumite situații, o autoritate. În practică, de regulă, o declanșează unul dintre moștenitori. Ceilalți sunt chemați de notar, prin citare, ca să participe sau să își exprime poziția.
Notarul competent
Competența teritorială aparține notarului din circumscripția judecătoriei în care defunctul a avut ultimul domiciliu. Dacă defunctul nu a avut domiciliu cunoscut în țară, se aplică alte reguli, stabilite prin lege. Practic, nu moștenitorul își alege notarul după comoditate, ci regula de competență stabilește unde se deschide dosarul.
În anumite cazuri, moștenitorii pot cădea de acord să continue la alt birou, însă acest lucru depinde de condițiile legale și de înțelegerea dintre ei. Dacă ai dubii, întreabă direct biroul notarial în care vrei să mergi; este mai simplu decât să pierzi timp cu acte depuse la o adresă nepotrivită.
Ce face notarul în procedură
- verifică Registrul național notarial al opțiunilor succesorale și al testamentelor;
- îi cheamă pe moștenitori și pe cei interesați;
- verifică actele de stare civilă și actele de proprietate;
- consemnează opțiunea fiecărui moștenitor, adică acceptarea sau renunțarea;
- eliberează certificatul de moștenitor și, dacă e cazul, certificatul de calitate de moștenitor.
Actele necesare
Lista exactă se confirmă la biroul notarial, dar, în linii mari, dosarul succesoral conține trei grupuri de documente: cele care îl privesc pe defunct, cele care îi privesc pe moștenitori și cele care privesc bunurile.
| Grup de documente | Exemple | Ce dovedește |
|---|---|---|
| Despre defunct | certificat de deces, act de identitate, eventual certificat de căsătorie | decesul, identitatea, starea civilă |
| Despre moștenitori | acte de identitate, certificate de naștere sau de căsătorie | legătura de rudenie sau de căsătorie cu defunctul |
| Despre bunuri | extras de carte funciară, contract de proprietate, act de identitate al vehiculului, extrase de cont | existența și apartenența bunurilor |
| Alte acte | testament, acte privind datorii, procuri | voința defunctului, pasivul, reprezentarea |
Pentru imobile, notarul cere de obicei dovada dreptului de proprietate, iar pentru terenuri pot apărea documente suplimentare, de pildă privind încadrarea terenului sau actele de reconstituire. Pentru conturi bancare, instituția financiară eliberează la cerere informații către notar.
Dacă un document lipsește, nu abandona procedura: notarul poate indica unde se solicită duplicate sau extrase. Uneori se pot folosi alte dovezi, dar aprecierea îi aparține notarului.
Termene care contează
Legea prevede un termen de un an de la data deschiderii succesiunii în care moștenitorii pot accepta sau renunța la moștenire. Despre efectele acestui termen și despre cum se comportă tăcerea unui moștenitor poți citi în Acceptarea sau renunțarea la moștenire: termen și efecte. Depășirea termenului nu înseamnă că dosarul nu se mai poate face, dar poate schimba poziția celui care a tăcut.
Procedura propriu-zisă nu are un termen fix de câteva zile: durata depinde de numărul moștenitorilor, de lipsa sau prezența unor acte și de cât de rapid sunt citate persoanele interesate. Un dosar simplu, cu moștenitori prezenți și acte complete, se poate încheia relativ repede, iar unul cu moștenitori aflați în străinătate poate dura mai mult.
Ce trebuie reținut despre termenul de un an
- el este un termen de opțiune succesorală, nu un termen în care trebuie neapărat să ai certificatul;
- moștenitorul poate accepta expres, prin declarație la notar, sau tacit, prin acte care arată intenția de acceptare;
- tăcerea până la expirarea termenului poate fi interpretată ca acceptare, în condițiile legii;
- renunțarea trebuie făcută expres, în formă autentică.
Taxele și cheltuielile
La notar se plătesc onorariul și alte cheltuieli legate de dosar. Onorariul notarial este stabilit în limite prevăzute de lege și diferă în funcție de valoarea bunurilor și de complexitatea cauzei. Pe lângă el pot apărea taxe pentru verificări în registre, copii legalizate, extrase de carte funciară, traduceri și, după caz, taxe de publicitate imobiliară la înscrierea dreptului.
Nu există o sumă pe care să o poți calcula universal, iar sumele se actualizează în timp, așa că cea mai sigură cale este să ceri biroului notarial o estimare scrisă sau orală. Întreabă și ce cheltuieli se plătesc la început și care la final, ca să poți să te organizezi.
Cum împarți cheltuielile între moștenitori
În lipsa altei înțelegeri, cheltuielile moștenirii se suportă de către moștenitori proporțional cu cotele lor. Dacă unul dintre ei avansează banii, poate cere ulterior restituirea sumei de la ceilalți. Este util ca înțelegerea să rămână scrisă, de exemplu într-o simplă listă semnată de toți.
Ce se întâmplă când moștenitorii nu sunt de acord
Notarul poate încheia procedura numai dacă moștenitorii sunt de acord asupra elementelor esențiale: cine sunt ei, ce cotă are fiecare și din ce bunuri se compune moștenirea. Dacă există un litigiu, de exemplu o contestație privind valabilitatea unui testament sau despre existența unui bun, notarul poate să îi îndrume către instanță.
Un caz des întâlnit este cel în care moștenitorii cad de acord asupra cotelor, dar nu asupra împărțirii efective a bunurilor. Certificatul de moștenitor poate fi totuși eliberat, iar împărțirea propriu-zisă se face ulterior, fie prin act notarial, fie în instanță. Etapele unui asemenea proces sunt descrise în Partajul succesoral în instanță: când ajungi la proces.
Testamente contestate
Când cineva consideră că testamentul este nul sau că i s-a încălcat rezerva succesorală, el poate contesta actul în instanță, în termenele prevăzute de lege. Până la o hotărâre, notarul nu poate trece peste litigiul declanșat. Motivele de nulitate și termenele sunt prezentate în Contestarea unui testament: motive de nulitate și termene, iar cota care nu poate fi înlăturată prin testament este explicată în Rezerva succesorală: partea care nu poate fi înlăturată.
Greșeli frecvente de evitat
- Amânarea pentru că „nu se grăbește nimeni”. Termenul de opțiune curge, iar lipsa unui certificat blochează vânzări, credite sau înscrieri în cartea funciară.
- Folosirea unor acte vechi sau ilizibile, ceea ce obligă la reîntoarcerea la birou.
- Necunoașterea datoriilor defunctului. Acceptarea moștenirii vine cu efecte și asupra datoriilor, în condițiile legii.
- Semnarea unor documente fără să fie citite. Dacă nu înțelegi un text, cere notarului explicații.
- Presupunerea că certificatul de moștenitor „împarte” bunurile. El constată cotele; împărțirea e o etapă separată.
După eliberarea certificatului
Certificatul nu este capătul drumului, ci punctul de plecare pentru următorii pași. Cu el, moștenitorii pot cere înscrierea dreptului în cartea funciară, pot închide sau prelua conturi bancare, pot transcrie vehicule și pot rezolva alte evidențe în care defunctul figura ca titular.
Pașii uzuali
- se cere înscrierea dreptului de proprietate la biroul de cadastru și publicitate imobiliară, pe baza certificatului;
- se anunță băncile și furnizorii de utilități despre noul titular sau despre încetarea contractelor;
- se declară bunurile la autoritățile fiscale locale, acolo unde regulile o cer;
- se discută, dacă bunurile rămân în coproprietate, felul în care vor fi administrate sau împărțite.
Fiecare dintre aceste proceduri are propriile termene și taxe, de aceea merită să întrebi la fiecare instituție ce acte ți se cer, iar nu să presupui că ajunge certificatul singur. Pentru sumele și termenele exacte, singura sursă de încredere este instituția respectivă.
Ce merită reținut despre certificatul de moștenitor
- Certificatul constată moștenitorii, cotele lor și bunurile succesiunii; nu este o hotărâre judecătorească.
- Se obține la notarul din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului, pe baza unor acte despre defunct, moștenitori și bunuri.
- Termenul de un an pentru acceptare sau renunțare merită cunoscut din timp, pentru a evita efectele tăcerii.
- Dacă moștenitorii se contrazic, dosarul se poate bloca, iar calea ajunge în instanță.
- Cheltuielile se estimează la notar și se pot împărți între moștenitori în funcție de cote.
Pe aceeași temă, citește și Intabularea unui imobil moștenit în cartea funciară.
Întrebări frecvente
Pot obține certificatul de moștenitor fără să fim toți prezenți la notar?
De regulă, moștenitorii sunt citați și trebuie să își exprime opțiunea. Cei care nu pot veni în persoană pot da o declarație la un notar din altă localitate sau din străinătate ori pot folosi o procură autentică. Notarul îți spune ce variantă acceptă în dosarul tău.
Ce se întâmplă dacă defunctul avea datorii?
Datoriile fac parte din moștenire, iar cel care o acceptă răspunde de ele în limitele prevăzute de lege. De aceea, înainte de a accepta, este util să afli care sunt obligațiile rămase. Pentru situații complicate, consultă un avocat sau notarul, pentru că regulile diferă după felul acceptării.
Cât durează procedura succesorală?
Nu există o durată universală. Un dosar cu acte complete și moștenitori care se înțeleg se poate încheia într-un timp scurt, în timp ce un dosar cu moștenitori greu de găsit sau cu bunuri multe poate necesita mai mult. Cel mai bine este să întrebi biroul notarial ce etape urmează în cazul tău.
Pot renunța la moștenire după ce a trecut anul?
Termenul de un an este important, iar după expirarea lui efectele tăcerii pot opera conform legii. Există însă situații concrete în care legea prevede alte soluții. Dacă te afli în această situație, discută cu un avocat sau cu un notar, fiindcă răspunsul depinde de datele exacte din dosar.
Certificatul de moștenitor este suficient pentru a vinde un apartament moștenit?
Certificatul este un act important, dar pentru ca dreptul să fie opozabil, de regulă trebuie înscris în cartea funciară, iar abia apoi se poate încheia vânzarea. Pașii privind înscrierea sunt gestionați de biroul de cadastru și publicitate imobiliară, la care te îndrumă notarul.