Lucrul cu avocatul

Avocatul din oficiu: când se numește și ce face

Când primești un avocat din oficiu în procesul penal sau civil, cine îl plătește, ce obligații are și când îl poți înlocui cu un avocat ales.

De Redacția AvocaturaOnline8 min de citit
Sală de judecată spațioasă din lemn, cu băncile goale înaintea ședinței

Avocatul din oficiu este un avocat înscris în barou, desemnat de acesta la solicitarea unui organ judiciar (instanță, parchet, organ de cercetare penală), atunci când legea cere ca o persoană să aibă apărător sau reprezentant și ea nu și-a ales unul. Nu este un avocat de categoria a doua: are aceleași obligații profesionale ca orice avocat, inclusiv diligența și secretul profesional, doar că onorariul lui este plătit, de regulă, din fonduri publice.

În limbajul obișnuit, „avocat din oficiu” se folosește pentru mai multe situații diferite: asistența juridică obligatorie din procesul penal, avocatul desemnat prin ajutor public judiciar în procesul civil și curatorul numit de instanță pentru o parte care nu se poate apăra singură. Ghidul de mai jos le ia pe rând. Informațiile au caracter general, iar regulile exacte depind de procedură și de forma în vigoare a legii; pentru situația ta concretă, întreabă avocatul desemnat, instanța sau baroul.

Ce este, de fapt, un avocat din oficiu

Avocatul din oficiu este avocatul numit, nu ales: el intră în dosar printr-o desemnare făcută de barou, nu printr-un contract semnat de tine. Baroul ține evidența avocaților care acceptă să facă asistență din oficiu și îi repartizează după reguli interne, pe baza solicitării primite de la organul judiciar.

Elementele care îl definesc

  • este un avocat definitiv sau stagiar, înscris într-un barou din UNBR;
  • este desemnat pe baza unei delegații emise de barou, nu a unui contract cu tine;
  • onorariul este suportat din fondurile statului, conform protocolului dintre Ministerul Justiției și UNBR;
  • are aceleași obligații deontologice ca un avocat ales, prevăzute de Legea nr. 51/1995 și de Statutul profesiei.

Diferențele față de avocatul ales

AspectAvocat din oficiuAvocat ales
Cum intră în dosardesemnat de barou, la cererea organului judiciarprin contractul de asistență juridică
Cine plăteștestatul, cu posibilă recuperare ulterioarăclientul
Durata mandatuluipână la apariția avocatului ales sau finalul fazeiconform contractului
Alegerea persoaneinu o alegi tuo alegi tu
Obligații profesionaleaceleașiaceleași

Cum alegi un avocat dacă vrei să treci la un apărător ales este explicat în Cum alegi un avocat: ghid complet pentru prima colaborare.

Când se numește în procesul penal

În procesul penal, Codul de procedură penală prevede situații în care asistența juridică este obligatorie: dacă persoana nu și-a ales un avocat, organul judiciar cere baroului desemnarea unui avocat din oficiu. Fără apărător, actele făcute în aceste situații pot fi lovite de nulitate.

Situații uzuale de asistență obligatorie

  • suspectul sau inculpatul este minor;
  • persoana este privată de libertate, de exemplu reținută sau arestată, chiar și în altă cauză;
  • persoana este internată într-un centru de detenție sau într-un centru educativ;
  • organul judiciar apreciază că persoana nu își poate face singură apărarea;
  • în cauzele pentru infracțiuni grave, în condițiile prevăzute de lege.

Asistența obligatorie se poate aplica, în anumite situații, și persoanei vătămate sau părții civile, de exemplu când acestea sunt lipsite de capacitate de exercițiu.

Important: Acest site explică mai ales dreptul civil și al familiei. Dacă ești implicat într-o cauză penală, întreabă imediat organul judiciar sau avocatul desemnat care sunt drepturile tale în acea fază; termenele și garanțiile din procesul penal sunt specifice.

Când persoana poate cere avocat chiar dacă nu e obligatoriu

Chiar și în afara situațiilor de asistență obligatorie, orice persoană are dreptul să fie asistată de un avocat. Dacă nu își poate permite unul, poate cere organului judiciar desemnarea unui avocat, iar modul de plată depinde de situația concretă.

Când se numește în procesul civil

În procesul civil, avocatul numit apare pe trei căi principale: prin ajutorul public judiciar, prin numirea unui curator special pentru o parte care nu se poate reprezenta și prin numirea unui curator pentru pârâtul citat prin publicitate. În fiecare caz, Codul de procedură civilă sau OUG nr. 51/2008 stabilesc condițiile.

Prin ajutorul public judiciar

Persoana cu venituri reduse poate cere instanței plata unui avocat din fonduri publice, iar baroul îl desemnează. Condițiile, actele și procedura de reexaminare sunt detaliate în Ajutorul public judiciar: cine poate primi sprijinul statului.

Curatorul special pentru o parte fără reprezentant

Când o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate restrânsă nu are reprezentant legal sau ocrotitor, iar procesul nu poate aștepta, instanța poate numi un curator special, adesea un avocat desemnat de barou. El o reprezintă până la numirea reprezentantului legal.

Curatorul pentru pârâtul citat prin publicitate

Dacă reclamantul nu cunoaște domiciliul pârâtului, deși a făcut demersuri pentru a-l afla, instanța poate aproba citarea prin publicitate. În acest caz, Codul de procedură civilă cere numirea unui curator, de regulă un avocat, care să reprezinte interesele pârâtului absent. Pașii de depunere a unei cereri sunt explicați în Cererea de chemare în judecată: ce conține și cum se depune.

Situație civilăCine îl cerePe cine reprezintă
Ajutor public judiciar aprobatpartea, prin cerere la instanțăpersoana cu venituri reduse
Curator specialinstanța, din oficiu sau la cererepersoana fără capacitate deplină și fără reprezentant
Citare prin publicitateinstanțapârâtul al cărui domiciliu nu se cunoaște
Ciocănel de judecător din lemn lângă dosare pe masa din sala de judecată

Ce face concret avocatul din oficiu

Avocatul din oficiu face, în limitele delegației, același tip de muncă pe care o face un avocat ales: studiază dosarul, discută cu persoana asistată, propune probe, formulează cereri și pledează. El răspunde pentru diligența cu care își face treaba, chiar dacă nu l-ai plătit tu.

Activități obișnuite

  1. Studiază dosarul la instanță sau la organul de urmărire penală.
  2. Discută cu tine faptele și strategia, dacă ești de găsit.
  3. Participă la audieri și la termenele de judecată.
  4. Formulează cereri, excepții și propuneri de probe.
  5. Pledează în fața instanței.
  6. Te informează despre soluție și despre căile de atac, prezentate în Apelul și recursul: căile de atac în procesul civil.

Limitele delegației

Delegația poate privi doar o anumită fază, de exemplu doar urmărirea penală sau doar judecata în primă instanță. Întreabă avocatul până când ține desemnarea lui și ce se întâmplă cu calea de atac.

Cum colaborezi cu un avocat din oficiu

Colaborarea funcționează cel mai bine dacă iei tu inițiativa: îi ceri datele de contact, îi dai actele și îi spui faptele complet. Avocatul din oficiu are, de obicei, mai multe dosare și uneori primește delegația cu puțin timp înainte de termen.

Ce faci concret

  • cere-i numele, baroul și un număr de telefon sau o adresă de e-mail;
  • verifică-l, dacă vrei, în Tabloul avocaților, cum explicăm în Verificarea unui avocat în Tabloul avocaților: de ce contează;
  • dă-i o cronologie scrisă și copii după actele tale;
  • spune-i ce martori sau probe ai;
  • întreabă-l ce urmează după fiecare termen.

Sfat: Dacă ești privat de libertate, cere să discuți cu avocatul înainte de audiere, într-un spațiu în care discuția să rămână confidențială. Ai acest drept, iar discuția este protejată de secretul profesional, descris în Secretul profesional al avocatului: ce rămâne confidențial.

Cine plătește și când poți fi obligat să restitui

Onorariul avocatului din oficiu este plătit din fondurile Ministerului Justiției, pe baza protocolului încheiat cu UNBR, nu de tine direct. Asta nu înseamnă întotdeauna că rămâne definitiv gratuit pentru tine.

Situații de recuperare

ContextCe se poate întâmpla
Proces penal, persoana este condamnatăpoate fi obligată să plătească statului cheltuielile judiciare, inclusiv onorariul avocatului din oficiu
Proces penal, persoana este achitatăde regulă, cheltuielile rămân în sarcina statului, în condițiile legii
Ajutor public judiciar civil, beneficiarul câștigăpartea care pierde poate fi obligată să plătească statului sumele avansate
Curator pentru pârâtul absentonorariul este stabilit de instanță și, de regulă, avansat de reclamant

Regulile concrete de recuperare depind de procedură și de hotărârea instanței. Întreabă avocatul sau grefa ce mențiuni privind cheltuielile cuprinde hotărârea din dosarul tău.

Când îl poți înlocui cu un avocat ales

Poți angaja oricând un avocat ales, iar delegația avocatului din oficiu încetează, de regulă, la prezentarea apărătorului ales. Nu ai nevoie de acordul avocatului din oficiu pentru asta.

Pași practici

  1. Alege un avocat și încheie cu el contractul de asistență juridică.
  2. Avocatul ales depune împuternicirea la dosar.
  3. Avocatul din oficiu nu mai participă, iar cel ales preia dosarul.
  4. Cere avocatului din oficiu informațiile pe care le are despre stadiul cauzei.

Dacă ești nemulțumit, dar nu poți plăti un avocat ales

Discută întâi direct cu avocatul desemnat. Dacă problemele sunt serioase, de exemplu lipsa totală de comunicare sau absențe repetate, poți sesiza baroul. Pașii unei plângeri sunt explicați în Plângerea la barou împotriva unui avocat: pașii.

Atenție: În situațiile de asistență obligatorie, nu poți rămâne fără apărător. Dacă refuzi avocatul din oficiu fără să ai unul ales, procedura continuă cu un avocat desemnat.

Ideile principale despre avocatul din oficiu

Avocatul din oficiu este un avocat obișnuit, desemnat de barou când legea cere asistență și persoana nu are avocat ales, ori când instanța numește un curator. El are aceleași obligații ca un avocat ales, este plătit din fonduri publice, iar sumele pot fi recuperate în anumite situații. Pentru procesul civil, calea principală de a obține un avocat plătit de stat este ajutorul public judiciar, iar etapele unui proces sunt descrise în Procesul civil în România: etapele, de la cerere la hotărâre. Informațiile sunt generale; pentru situația ta, întreabă avocatul desemnat sau baroul.

De reținut:

  • avocatul din oficiu este desemnat de barou, la cererea organului judiciar;
  • are aceeași obligație de diligență și de secret profesional;
  • delegația încetează la apariția avocatului ales;
  • onorariul poate fi recuperat de stat în anumite situații;
  • ia tu legătura cu el și dă-i actele cât mai repede.

Întrebări frecvente

Avocatul din oficiu este gratuit?

Pentru tine, de regulă nu plătești nimic direct, pentru că onorariul este suportat din fonduri publice. În anumite situații, de exemplu la condamnare în procesul penal, poți fi obligat să restitui statului cheltuielile.

Pot cere alt avocat din oficiu?

Poți sesiza baroul dacă ai motive serioase, cum ar fi lipsa totală de comunicare. Desemnarea rămâne decizia baroului, iar varianta sigură de a-ți alege apărătorul este angajarea unui avocat ales.

Avocatul din oficiu are aceleași obligații ca unul ales?

Da. Are aceleași obligații de diligență, de evitare a conflictului de interese și de păstrare a secretului profesional.

Ce se întâmplă cu avocatul din oficiu dacă îmi angajez un avocat?

Delegația lui încetează, de regulă, când avocatul ales se prezintă cu împuternicirea. Cere-i informațiile despre stadiul cauzei, ca predarea să fie rapidă.

Când numește instanța civilă un curator?

De exemplu, când pârâtul este citat prin publicitate pentru că nu i se cunoaște domiciliul sau când o persoană fără capacitate deplină nu are reprezentant și procesul nu poate aștepta.

↑