Cererea reconvențională: când pârâtul cere și el ceva

Cererea reconvențională este cererea pe care pârâtul o formulează împotriva reclamantului, în cadrul aceluiași proces. Cu alte cuvinte, nu te mai aperi doar, ci ceri și tu ceva: bani, desființarea unui act, executarea unei obligații. Procesul devine unul cu două cereri, iar instanța le judecă împreună.

Mulți pârâți nu știu că au această posibilitate și deschid un al doilea dosar, cu costuri duble. Alții o folosesc doar ca armă de presiune și ajung să complice dosarul. Mai jos vezi când are sens, cum se formulează corect și ce riscuri ai.

Ce este cererea reconvențională și cum diferă de întâmpinare?

Cererea reconvențională este o cerere de sine stătătoare, prin care pârâtul solicită ceva în nume propriu, în timp ce întâmpinarea este doar un act de apărare. Prin întâmpinare spui „nu datorez"; prin cererea reconvențională spui „nu datorez, iar tu îmi datorezi mie".

Diferența se vede și în taxa de timbru: întâmpinarea nu se taxează, cererea reconvențională da, ca orice cerere în care ceri ceva. Cererea reconvențională poate fi însă depusă în același document cu întâmpinarea, dacă este bine separată de restul textului. Pentru partea de apărare, citește articolul despre întâmpinare.

Când poți formula o cerere reconvențională?

Poți formula cerere reconvențională dacă pretenția ta este legată de cea a reclamantului, adică vine din același raport juridic sau are o legătură suficientă cu el. Nu poți ridica orice pretenție împotriva reclamantului doar pentru că ați ajuns în fața aceluiași judecător.

Exemplu practic: ai închiriat un apartament, iar proprietarul te dă în judecată pentru chirie neplătită. Tu consideri că ai făcut reparații care i-au revenit lui și că depozitul nu ți-a fost returnat. Cererile se leagă de același contract, deci le poți judeca într-un singur proces.

Ce se poate cere prin cererea reconvențională

Poți cere plata unei sume, constatarea nulității unui act, executarea unei obligații, despăgubiri sau compensarea creanțelor. Ceea ce nu poți cere este ceva ce ține de o altă instanță cu competență exclusivă, fără legătură cu procesul.

În ce termen se depune cererea reconvențională?

Termenul este, de regulă, același cu al întâmpinării: cererea trebuie depusă în termenul în care pârâtul poate răspunde cererii de chemare în judecată. După acest termen, instanța o poate respinge ca tardivă și rămâne să pornești un proces separat.

De aceea, în momentul în care primești cererea, trebuie să citești rapid ce ți se cere și să te întrebi dacă ai ceva de cerut. Dacă termenul s-a scurs, nu e catastrofă: poți deschide un dosar nou. Dar atunci procesele pot rula în paralel și costă mai mult.

Atenție: cererea reconvențională trebuie să conțină aceleași elemente ca o cerere de chemare în judecată: obiect, valoare, motive, probe. Despre structură, vezi cererea de chemare în judecată.

Cum se judecă și ce taxă se plătește?

Cererea reconvențională se judecă împreună cu cererea principală și se timbrează după aceleași reguli ca o cerere obișnuită. Taxa se calculează la valoarea pretenției tale, iar dovada plății se depune odată cu cererea.

Dacă nu plătești taxa, instanța te va soma să o faci, iar în lipsa plății cererea se anulează. Detalii despre calcul, scutiri și excepții găsești în articolul despre taxa judiciară de timbru.

Un avantaj al judecării împreună este economia de timp: aceleași probe, aceiași martori, același expert. Instanța pronunță o singură hotărâre, în care se pronunță asupra ambelor cereri.

Ce se întâmplă dacă reclamantul renunță la cererea lui?

Cererea reconvențională nu dispare automat. Dacă reclamantul renunță la judecată sau cererea lui este anulată, cererea ta reconvențională continuă, pentru că este o acțiune independentă. Aceasta este una dintre diferențele importante față de simpla apărare.

Care este legătura cu compensația?

Compensația stinge două datorii reciproce până la valoarea celei mai mici. Dacă tu îi datorezi 10.000 de lei reclamantului, iar el îți datorează 4.000, compensația ar lăsa o datorie netă de 6.000 de lei.

Compensația poate opera automat, dacă ambele datorii sunt certe, lichide și scadente, ori poate fi cerută în instanță când una dintre ele nu e clară. În acest al doilea caz, cererea reconvențională este calea firească pentru ca judecătorul să stabilească valoarea și să facă socoteala.

Ce riscuri și avantaje are?

Avantajul principal este eficiența: un singur proces, un singur set de probe, o singură hotărâre, posibilitatea de a negocia global. Riscul este că procesul devine mai lung și mai costisitor, iar o cerere reconvențională slabă poate afecta credibilitatea apărării tale.

• avantaje: economie de timp, soluționare unitară, presiune de negociere;
• riscuri: taxă suplimentară, probe în plus, durată mai mare, posibile cheltuieli de judecată dacă pierzi.

Înainte de a depune, discută cu un avocat. Dacă încă nu ai ales unul, ghidul despre alegerea avocatului te ajută. Pentru imaginea întregului proces, vezi procesul civil în România, iar pentru recuperarea rapidă a unor datorii, citește despre ordonanța de plată.