Contestația la executare: când și cum o formulezi

Contestația la executare este cererea prin care o persoană atacă în instanță o executare silită pe care o consideră nelegală: fie un act al executorului judecătoresc, fie executarea în sine. Este singura cale obișnuită de a opri sau corecta abuzurile din timpul urmăririi silite.

Mulți debitori află de executare din notificarea executorului sau dintr-un cont blocat și nu știu ce pot face. Alții fac contestația prea târziu sau pe motive care nu se pot invoca în această procedură. Mai jos vezi ce motive sunt acceptate, în ce termen acționezi și ce poți obține.

Ce este contestația la executare și cine o poate face?

Contestația la executare este o cerere adresată instanței de executare, prin care ceri anularea unui act de executare sau a executării însăși, pentru motive de nelegalitate. O poate face debitorul, dar și orice persoană interesată, inclusiv un terț ale cărui drepturi sunt afectate.

De pildă, dacă executorul a pus sechestru pe un bun care îți aparține ție, nu debitorului, poți contesta executarea ca terț. Dacă ești soțul debitorului și se urmărește un bun propriu, poți ridica aceeași problemă.

Executarea este explicată pas cu pas în articolul despre executarea silită. Contestația este mecanismul de control al acestei proceduri.

Ce motive se pot invoca?

Se pot invoca motive legate de legalitatea executării: neregularități în actele executorului, titlu executoriu nevalid, sume calculate greșit, bunuri care nu pot fi urmărite, prescrierea dreptului de a cere executarea. Nu poți, în schimb, rejudeca fondul procesului.

Contestația la executare propriu-zisă

Aceasta vizează actele executorului și modul de desfășurare a executării. Invoci, de pildă, că ți s-a blocat un cont nesesizabil sau că actele nu ți-au fost comunicate corect. Instanța verifică legalitatea actelor, nu temeinicia datoriei.

Contestația împotriva titlului

Dacă titlul executoriu nu este hotărâre judecătorească (de exemplu un contract autentic sau un alt înscris), poți invoca și apărări de fond împotriva lui, precum plata sau nulitatea. Pentru hotărâri judecătorești, apărările de fond se invocă în procesul în care s-au pronunțat, nu aici.

Poprirea și bunurile insesizabile

Legea declară insesizabile anumite venituri și bunuri, în limite stabilite, pentru a asigura minimul de trai. Dacă executorul le urmărește, ai motiv de contestație. Verifică, în special, ce sume pot fi reținute din salariu sau pensie.

În ce termen și unde se depune?

Termenul este scurt, de regulă de 15 zile, și curge de la data la care ai aflat de actul contestat sau de la comunicarea lui. Se depune la instanța de executare, adică judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul executorului care face executarea.

Termenul se verifică pe actele primite, nu doar pe memorie. Dacă ai aflat de un act într-o zi anume, aceea este data de la care se socotește. Contestațiile depuse după termen sunt respinse ca tardive, chiar dacă motivele sunt întemeiate.

Atenție: dacă termenul se apropie, depune contestația chiar incompletă, apoi completeaz-o când ți se cere. Este mai bine să ai un dosar început decât un motiv bun, dar tardiv.

Contestația oprește executarea?

Nu, contestația nu suspendă automat executarea; suspendarea trebuie cerută separat, iar instanța o încuviințează de regulă dacă depui o cauțiune. Fără această cerere, executorul poate continua actele, inclusiv vânzarea bunurilor.

Cererea de suspendare poate fi făcută o dată cu contestația sau separat. Instanța stabilește cuantumul cauțiunii în funcție de natura creanței și de riscurile pentru creditor. Dacă ai o contestație serioasă, dar nu ai posibilitatea cauțiunii, discută cu avocatul variantele.

Ce poate face instanța la final?

Poate admite contestația și anula actul sau executarea, poate respinge contestația sau poate dispune corecturi parțiale, de pildă recalcularea sumelor. Hotărârea poate fi atacată cu calea de atac prevăzută de lege.

Cât costă și ce pregătești?

Contestația se timbrează, de regulă cu o taxă fixă sau procentuală, în funcție de obiect, iar suspendarea are o taxă proprie. La costuri se adaugă onorariul avocatului și, uneori, cauțiunea. Ca la orice proces, cheltuielile pot fi puse în sarcina părții care pierde, conform regulilor privind cheltuielile de judecată.

Pregătește: titlul executoriu primit, toate actele comunicate de executor, dovada plăților făcute, extrasele de cont și orice document care arată nelegalitatea. Notează cu exactitate când ai primit fiecare act.

• fotografiază sau scanează tot ce primești de la executor;
• păstrează plicurile și dovezile de comunicare;
• cere executorului situația exactă a sumelor cerute;
• verifică dacă datoria nu cumva s-a prescris.

Ce alte soluții există?

Uneori e mai rațional să negociezi cu creditorul, să ceri eșalonarea sau să plătești partea necontestată. Contestația este un instrument de apărare, nu o strategie de amânare, iar folosirea ei abuzivă poate atrage amenzi sau cheltuieli.

Pentru a evita ajungerea la executare, ajută să știi cum te poți apăra mai devreme, de exemplu prin procedura ordonanței de plată sau prin mediere. Iar pentru perspectiva de ansamblu, vezi procesul civil în România. Dacă ai nevoie de ajutor, pregătirea primei consultații la avocat îți arată cum folosești eficient timpul.