Sari la conținut

duminică, 22 noiembrie 2026 · Dreptul civil și al familiei explicat pe înțeles

Raftul IV · Litigii

Cererea de repunere în termen: când poți recupera un termen ratat

Repunerea în termen permite să faci un act procedural ratat, dacă ai avut motive temeinice. Vezi condițiile, pașii și limitele acestei cereri.

Semnat de
Echipa AvocaturaOnline
Publicat
Lectură
4 min de citit
Ceas de birou și hârtie cu termen marcat pe o masă de lucru

Repunerea în termen este posibilitatea de a îndeplini un act de procedură după ce termenul legal a expirat, dacă ai fost împiedicat de motive temeinice, fără vina ta. Cererea se face la instanța în fața căreia trebuia îndeplinit actul, într-un termen scurt de la încetarea împiedicării, iar actul pe care l-ai ratat se depune odată cu cererea.

Textul este informativ și general. Condițiile sunt stricte, iar aprecierea aparține instanței, de aceea pentru un caz concret este recomandată consultarea unui avocat cât mai repede.

Ce este repunerea în termen și ce nu este?

Repunerea în termen vizează termenele de procedură, adică intervalele în care trebuia făcută o acțiune într-un proces, precum depunerea unei căi de atac, a unui răspuns sau a unei cereri de probe. Ea nu înseamnă că termenul se prelungește automat, ci că instanța te scutește de consecința lipsei lui, dacă ai o scuză valabilă.

Este diferită de termenele de prescripție a dreptului la acțiune, care se calculează după alte reguli și se pot întrerupe sau suspenda, așa cum explică materialul despre litigii și cel despre termenele procesuale. Nu amesteca cele două noțiuni, deoarece condițiile și efectele diferă.

Când este posibilă?

Instanța poate admite cererea dacă sunt îndeplinite, împreună, mai multe condiții:

  • motiv temeinic: o împrejurare serioasă care a făcut imposibilă respectarea termenului, de exemplu o boală gravă dovedită, un accident, o calamitate sau o neînștiințare nevinovată;
  • lipsa vinovăției: partea nu trebuie să fi contribuit la întârziere prin neglijență sau prin lipsă de diligență;
  • cerere în termen: repunerea se cere într-un termen scurt, prevăzut de lege, de la data când a încetat cauza care a împiedicat;
  • actul ratat se face odată cu cererea: nu poți cere repunerea și amâna depunerea actului.

Pentru situațiile în care ai fost lipsit de posibilitatea reală de a afla despre proces, citește și despre efectele unei citări neîndeplinite corect, apoi vezi cum se apreciază dovezile.

Ce motive sunt de regulă respinse?

Instanțele nu admit cererea când împiedicarea ține de comportamentul părții. Nu sunt, de regulă, considerate motive temeinice:

  1. uitarea termenului sau confuzia privind data;
  2. lipsa banilor pentru onorariu, fără alte împrejurări speciale;
  3. o eroare a avocatului, în anumite situații în care partea răspunde pentru alegerea apărătorului;
  4. necunoașterea legii;
  5. dezinteresul față de dosar.

Totuși, fiecare caz este analizat separat. O împrejurare obiectivă, dovedită, are mai multe șanse decât o justificare vagă.

Cum formulezi cererea pas cu pas

  1. Stabilește exact ce termen ai ratat și în ce proces (de exemplu, termenul pentru apel sau pentru depunerea unui răspuns).
  2. Identifică motivul împiedicării și data la care a încetat.
  3. Pregătește dovezile: acte medicale, înscrisuri oficiale, corespondență, orice document care arată împrejurarea.
  4. Redactează cererea, în care explici motivul și ceri repunerea în termen.
  5. Depune odată cu cererea și actul ratat, de exemplu calea de atac sau cererea de probe, cu toate anexele.
  6. Respectă termenul de depunere a cererii de repunere, calculat de la încetarea împiedicării.

Dacă ratarea privește o cale de atac, citește mai întâi despre apelul și recursul, pentru a ști ce act trebuie depus și unde. Dacă dosarul ajunge deja în executare, vezi pașii din materialul despre executarea silită.

Ce urmează după depunere?

Instanța analizează cererea și poate cere explicații suplimentare. Dacă o admite, actul ratat este considerat făcut în termen, iar procesul continuă. Dacă o respinge, actul rămâne tardiv, iar consecințele, de exemplu respingerea căii de atac ca tardivă, se produc.

Hotărârea privind repunerea poate fi, în anumite cazuri, atacată împreună cu fondul. Nu te baza pe faptul că vei obține oricum soluția favorabilă; pregătește întotdeauna și o apărare pe fond.

Cum eviți să ajungi aici

  • Notează termenele într-un calendar și pune alerte cu mult înainte de ultima zi.
  • Verifică periodic starea dosarului și comunicările primite.
  • Comunică instanței orice schimbare de adresă.
  • Dacă ai avocat, stabilește clar cine urmărește termenele.

Despre modul în care se pot recupera costurile procesului, vezi cheltuielile de judecată, iar pentru o privire de ansamblu asupra etapelor, ghidul procesului civil.

Pe scurt

  • Repunerea în termen se aplică termenelor procedurale ratate din motive temeinice, fără vina părții.
  • Cererea se depune într-un termen scurt de la încetarea împiedicării.
  • Actul ratat se face odată cu cererea de repunere.
  • Motivele trebuie dovedite; uitarea nu este considerată, de regulă, motiv temeinic.
  • Instanța are putere de apreciere, deci nu există garanția admiterii.

Întrebări frecvente

Se poate cere repunerea în termen pentru orice termen?

Se aplică termenelor de procedură, nu tuturor termenelor din lege. Unele termene, în special cele de decădere din dreptul material, au reguli proprii, așa că verifică textul aplicabil.

Boala este întotdeauna un motiv temeinic?

Nu neapărat. Trebuie să fie suficient de serioasă încât să fi făcut imposibilă acțiunea ta și să fie dovedită cu acte medicale, iar partea să nu fi putut apela la un reprezentant.

Pot cere repunerea fără avocat?

Da, poți depune singur cererea, însă fiind o procedură cu condiții stricte, un avocat te poate ajuta la redactare și la alegerea dovezilor.

Material informativ; pentru situația ta concretă, consultă un avocat.

Dă mai departe Facebook WhatsApp

De pe același raft